Ion Cristoiu – colectionarul de jeg
Scris de japonezul pe septembrie 3, 2009
“Am acceptat oferta voastra dintr-un motiv foarte simplu. Eu niciodata nu am avut un public sofisticat, iar al vostru mai are si bun-simt. La garderoba Bibliotecii Academiei angajatele citesc Ring, nu Jurnalul national”. (via Hotnews).
Cuvintele pline de venin, flegma si neputinta apartin unicului manechin din mass-media post-decembrista. Vorbim aici de promotorul vestei slinoase purtata peste camasile infestate de sudoarea libidinoasa, caracteristica barbatului lipsit de cel mai important organ. Si anume…coloana vertebrala.
Este vorba de Ion Cristoiu. O creatura care beneficiaza inca de succesul EVZ din anii ‘90. Spun ca beneficiaza pentru ca inclusiv eu am tendinta sa spun: ” Da, frate’, Cristoiu rules in materie de presa. E tare de tot. Aproape toti jurnalistii cu experienta au trecut prin mana lui. E bun rau. Stie sa faca presa. Stie sa vanda”. Problema e ca acest rationament este complet gresit. Exista cateva reguli pe care le respecta inclusiv Mama Natura. Si anume: “1. Nu iti futi in gura semenii. Mai ales pe cei care ti-au dat si-o paine. 2. Daca esti o mata jigarita nu incerca sa te dai caine ca nu-ti iese”.
Cine poate uita surasul condescendent al manechinului, in timp ce il asculta pe bolnavul de Stan, in emisiunea parintelui reformat Gadea?
Cine poate uita faptul ca a curs ceva apa pe Dunare, cat timp a luat un ban de la Voiculescu?
Cine poate uita ca a participat cu devotiune si credinta la “linsajul” penibil al celuilalt tradator, cunoscut sub numele de scena Traian Basescu, timp de zeci de emisiuni?
Sunt convins ca nimeni. Si mai sunt convins de un lucru, de o realitate ce-i scapa acestui copil renegat de parinti, frati, prieteni si de viata: TOTUL SE PLATESTE! Mai ales tradarea. Am crezut o perioada buna ca celalat jeg, pe numele sau Cornel Nistorescu, l-a facut in sange pe purtatorul de vesta. Ca i-a fortat mana si l-a vaduvit de o gramada de parale. Complet fals. Nu l-a pacalit in niciun fel, pur si simplu a urmat regulile unui joc la care participa de multi ani si Ion Cristoiu. Un joc al tepelor, al tradarilor, al pacalelilor, al minciunii si prefecatoriei. Ion Cristoiu a primit exact ce merita. Si inca nu s-a terminat. Cancerul ce-i macina bruma de onoare si demnitate o sa-i “fure” si ultima jucarie: dorinta (prost disimulata) de popularitate.
Patriciu il va plati si folosi ca pe o simpla unealta, o unealta ce va ridica pentru scurt timp ratingul publicatiilor detinute. Cand isi va consuma si ultima picatura de venin o sa fie inlaturat ca un simplu angajat ce nu mai produce. Pentru ca doar veninul sau mai poate scoate ceva audienta, in aceste vremuri de cacat. Publicul deja incepe sa inteleaga cine este. Colegii de breasla stiu de mult timp cat rahat poate tine ascuns in gusa, in timp ce se pelticeste pe sticla. Patronii au miliarde iar el este un simplu activ in firmele acestora. Cat despre Dumnezeu…ce sa mai spunem?! La prima vedere, a uitat complet de romani si de Romania, cu atat mai mult de Ion Cristoiu. Gresit. O sa i-o dea la temelie cand ii va fi lumea mai draga. Intr-un fel sau altul. Pentru ca o astfel de persoana care la nici o luna dupa plecarea din Intact face astfel de declaratii nu are cum sa lase in urma altceva decat o simpla si puturoasa gramada de rahat, pe care timpul o va curata. Un alt jeg ce va cadea in uitare. La mai mare, manechine!
lotofstardust spus
mda, însă cine a poate uita cum a chemat iliescu minerii in piaţa universităţii la plantat trandafiri?
WhiteWolf spus
“Plecarea de la Intact” presupune sa fi avut ceva “semnat” cu ei si-n urma caruia sa apara pe un stat de plata. Ai vreo sursa sigura care-ti poate dovedi asta ?
Pentru ca altfel esti putin mai subiectiv decat ti-ar place sa se creada
japonezul spus
@whitewolf
varianta 1. DA
varianta 2. Sunt extrem de subiectiv in exprimarile mele pe acest blog. M-ar deranja foarte mult sa creada cineva ca NU sunt subiectiv. Este imposibil si incorect sa NU te manifesti subiectiv in legatura cu un domeniu pe care il cunosti bine. Incepand de la cum se scrie o stire pana la business in sine. De la ziaristi cu carnet de membru de partid pana la ziaristi care sunt pe statele de plata ale partidelor. De la tarifele de publicitate pana la telefoanele primite in redactii de la micile si marile companii care cumpara un junior page. De la istoria lui Cristoiu pana la cea a lui Tolontan. De la aproape fiecare ziarist blogger pana la sefii lui directi. Poti sa crezi fiecare virgula din comentariul asta sau sa-mi mai ceri inca o dovada….
WhiteWolf spus
Chiar nu ti-am cerut dovezi. Si nici nu e asta motivul pentru care te-am citit si te citesc.
Ma stiu pe mine cat sunt de subiectiv, chiar nu fac o mare problema din asta. Insa, de regula, adevarul se ascunde cat mai la mijloc. De aia ziceam ce ziceam…
japonezul spus
@whitewolf
Sa stii insa ca poti sa crezi ce ai citit.crede si nu cerceta
)
WhiteWolf spus
Pe undeva, cred ca nu m-am facut bine inteles
Nu sunt adeptul ideii ca tot ceea ce e vechi sau consacrat intr-un anumit domeniu de activitate merita neaparat statuie. Cu toate astea, titlul postului tau mi s-a parut putin fortat tocmai pentru ca vine (hai sa zic) de la un breslash la alt breslash din aceeasi tagma
Ziaristii ca si presedintii, fac greseli. Oameni sunt, biscuiti mananca. Si-n acelasi timp, excelenta intr-un anumit domeniu nu inseamna neaparat sau neconditionat si un caracter demn de luat ca exemplu. Ma opresc aici, sunt sigur ca te-ai prins unde bat
Poti spune tu, pot spune eu ca I.C. nu ar fi ziarist ? Ca nu stie ce inseamna meseria asta, cu ce se mananca, cum se face sau (de ce nu) care ar fi importanta documentarii sau a muncii de teren ? Putem vreo unul dintre noi sa afirmam ca face parte dintre cei care nu s-a ridicat niciodata de pe scaun pentru a iesi in lumea reala sau ca, intreaga sa cariera a scris si vorbit doar la comanda ? Cred ca nu.
Nu face parte dintre cei care-si fac investigatiile la telefon si nici dintre cei care considera Google o sursa de informatii suficienta. Si oricat ti se pare de paradoxal, il prefer racnetelor televizate si mojiciei in prime time. M-am saturat de geniali , m-am saturat de cei care-si ridica propriile frustrari la nivel de subiecte cu pretentii nationale, de discursurile invariabil acuzatoare si care opineaza nervos pe orice subiect. Mai putin cand vine vorba sa foloseasca pixul pentru a servi conditia de gazetar sau sa dea vreo minima dovada de talent
Breasla jurnalistilor e mai sparta si mai asmutita impotriva ei insisi ca niciodata. Parerea mea
Sa fie de vina Cristoiu, Rosca Stanescu ori inginerul Tudor Popescu sau prea multii utilizatori ai virgulei intre subiect si predicat ?
In concluzie, dupa ce te-am citit m-am pus in postura celui nevoit sa aleaga intre colectionarii de jeg si vesnicii tipatori pro si contra: frustrati, geniali, atotstiutori, cu pretentii de analisti si formatori de opinie.
Te intreb, care dintre cele doua categorii iti pare a fi mai departe de opinia echidistanta si minim argumentata dupa o prealabila documentare ?
Povestiri din orasul viu spus
Of, pe un blog dubios am gasit niste comentarii de-ale tale. Mi-au placut. Amuzante si pertinente. Si speram ca la capatul firului sa dau de un blog personal, cand colo, discutii si idei despre media. Iaks media, iaks marketing, iaks politica si toate lucrurile de oameni mari de care fug fug fug. Dar daca iti faci si vreun blog personal let me know
.
japonezul spus
@Povestiri Din Orasul Viu
Imi pare rau ca te-am dezamagit. Te asigur insa ca nu sunt nici vreun corporatist, nici vreun frustrat si, in niciun caz, vreun jurnalist cu blog. Prin urmare ai putea gasi si cateva idei si aprecieri “general valabile”, in spatele posturilor mele legate de media.
Mi-ar placea sa-ti promit ca am sa incerc sa “prestez” aceleasi comentarii amuzante si pertinente pe blogul tau…insa mi-e teama ca nu o sa ma pot tine de cuvant. Din simplul motiv ca relatia mea cu blogosfera este, in cel mai fericit caz, inconstanta. Nu te poti baza pe mine