Manual de jurnalism alternativ
Scris de japonezul pe decembrie 5, 2007
Indiferent de meseria aleasa un lucru este clar: absolvirea unei facultati iti ofera un simplu punct de plecare. Adevarata meserie o inveti pe traseu. Zi de zi, ceas de ceas. Prin urmare m-am hotarat sa dau o mana de ajutor celor care de-abia asteapta sa termine facultatea si sa-si vada semnatura intr-un ziar sau mecla pe sticla.
Uitati tot ce va invata la scoala. Hai nu chiar tot. 90% din ce va spun profesorii vostri deosebiti precum Mihai Coman, de exemplu. Cititi si bagati la cap.
Lectia 1 (extrem de importanta)
Exersati pana la epuizare urmatoarea miscare: degetul mic tinut apasat pe tasta “ctrl” iar aratatorul asezat peste tasta “c”. Imediat dupa presarea usoara a acesteia din urma, acelasi deget aratator se deplaseaza rapid, aproximativ un cm si apasa la fel de usor tasta “v”. Miscarea trebuie corelata cu schimbul la fel de rapid intre documente, efectuat cu ajutorul mouse-ului. Repetati acesta miscare timp de 2-3 saptamani pana veti ajunge la rezultate optime.
Cunoscuta in lumea profesionistilor drept manevra “control-c control-v” este indispensabila oricarui jurnalist.
Lectia 2
Nu pierdeti timpul cu aprofundarea domeniului pe care urmeaza sa-l disecati in articolele voastre devastatoare (politica, economie, sport etc). Incercati in schimb sa va apropiati de cea mai importanta sursa. Jurnalistii cu experienta va vor dezvalui cu greu numele acesteia. Pentru cei neinitiati, numele de cod este “fratele Google”.
Lectia 3
Desi poate fi considerata o incercare mult prea grea, incercati sa renuntati la bun-simt. Pentru cei care au deja in posesie acest lucru singura solutie este exercitiu constant. Pentru inceput va sfatuiesc sa incepeti cu miscari usoare, aplicate in viata de zi cu zi, pana la intrarea in presa de genul:
“Fac ce vrea muschii mei”, “Nu cred ca vrei sa te pui rau cu mine. Te pot distruge”, “Si ce daca este ocupat, eu acum vreau sa vorbesc cu el”, “Nu am plagiat nimic, doar m-am inspirat putin”, “E gresit, pot sa vorbesc si sa comentez orice si pe oricine chiar daca nu stiu”, “Ok, te servesc da’ cat dai?”
Lectia 4 (obligatorie. Necunoasterea acestei reguli va poate elimina din lumea presei)
Considerata a fi una dintre cele mai dificile probe, dobandirea aerului de atotcunoscator este in fapt un exercitiu extrem de usor.
Se poate incepe direct in redactie, desi sfatul expertilor este sa tatonati putin terenul cu ocazia iesirilor la bere. In cadrul acestor sedinte informale, atentia trebuie sa fie incordata la maximum pentru a surprinde toate discutiile purtate. Astfel, chiar daca sunteti prins/a intr-o controversa cu un coleg este indicati sa va opriti brusc si sa interveniti printr-o voce autoritara si in discutia altora. In acele momente puteti folosi fraze de genul: “Ete pula, nu-i adevarat”, “Il stiu pe directorul la, e o laba trista”, “Nu stiu cat de bine cunosti situatia dar eu pot sa-ti spun ca..”, “Am citit tot ce se putea citi pe domeniul asta si nu e cum zici tu, dar in fine”.
In cazurile de urgenta puteti apela chiar si la: “Cacat, eu il stiu chiar pe presedinte si mi-a zis ca nu este asa”. Cu toate acestea va sfatuiesc sa nu consumati aceasta ultima arma decat daca riscati ca lumea sa-si dea seama ca nu sunteti decat un balon de sapun.
P.S In functie de interesul dvs este posibil ca acest curs sa fie dezvoltat. Cursul cuprinde un set de 8 reguli de aur. La urmatorea intalnire vom patrunde tainele ultimelor 4.
decembrie 5, 2007 at 6:12 pm
Ref lecţia 1: ctrl + tab face trecerea intre ferestre mai rapida.
Ref lecţia 2: poate ajuta si wikipedia + dex online(sic)
Ref lecţia 4: fraze gen: eşti mic, mai învaţă sau ce pula mea-ţi dai tu cu părerea mă?! ai tu experienţa mea?! pai când tu… eu făceam…
Nu ştiu, părerea mea, s-ar putea sa va folosească si astea. Aştept cu interes urmarea, deh, ca blogger (jurnalist amator :p )mă interesează!
Skyhunter zice: true, true fratica!
decembrie 5, 2007 at 6:20 pm
Asta-i manual de viata, nu de jurnalism. Iti propune sa iti extinzi aria de cercetare la mai multe domenii. O sa intalnesti cam acelasi lucru. Cat despre desertaciunea cuvintelor “pula” si “cacat” intr-o astfel de discutie va trebui sa apelam la filosofii antici pentru a ne deschide calea catre suprema cunoastere. Ce se ascunde in spatele “cacatului”? Asta-i intrebarea. Chelnar, inca o bere, te rog… Japonezule, ma provoci.
decembrie 5, 2007 at 7:45 pm
lol, excelent!
decembrie 6, 2007 at 12:55 am
Lectia nr. 4 e beton. O invata toata lumea chiar mai repede decat piramida rasturnata (ups! spun prostii! ce idei invechite imi vin!)
decembrie 29, 2007 at 1:03 pm
Deci asta faci tu cu noi la bar seara. Sincer te-am cam simtit:D.
ianuarie 5, 2008 at 8:33 pm
Minunat! :)))) Ai dreptate, cred ca astea sunt cele mai importante lectii pentru unii. Ce bine ca sunt puse in scris acum. Se pot face copy paste si pot fi puse intr-un manual. :))
ianuarie 6, 2008 at 2:23 pm
Pe mine ma bucur sa vad ca exista chiar jurnalisti care intra la mine pe blog dar nu se simt vizati. Adica inteleg ca acest blog este dedicat doar unora dintre “meseriasi”.